Alergiile

Factorii de mediu sunt cei care au o influenţă decisivă asupra apariţiei alergiilor. Printre aceştia se numără: expunerea precoce şi susţinută la trofalergene ( alune, soia, crustacee ) şi pneumalergene, poluarea ( SO2, NO2, ozon ), vaccinările extensive şi mediul hiperprotector.

O altă sursă de alergene potente o reprezintă animalele de companie, al căror principal rezervor de alergene este blana. În populaţia generală, sensibilizarea la alergenul felin major este de 2-30%, iar în rândul copiilor cu rinită sau astm bronşic, limitele sunt între 15 şi 50.

De asemenea, dezvoltarea spectaculoasă a industriei farmaceutice a determinat o creştere a incidenţei reacţiilor adverse, dintre care 6-10% sunt alergii medicamentoase. Medicamentele cel mai des implicate sunt: antibioticele, antiinflamatoarele nesteroidiene, anestezicele, substanţele de contrast iodate. Cele mai comune determinări sunt cele cutanate, dar orice organ sau sistem poate fi atins.

Poluarea intensă din marile aglomeraţii urbane este un factor de risc în dezvoltarea bolilor atopice. În plus, igiena precară din locuinţele persoanelor cu un nivel socio-economic scăzut creează premisa înmulţirii necontrolate a acarienilor, mucegaiurilor şi gândacilor de bucătărie. Până la 70% din populaţia urbană este sensibilizată de gândacii de bucătărie care constituie o cauză majoră de alergie respiratorie. Ventilaţia artificială ( prin sisteme de aer condiţionat şi climatizare ) este incriminată în dezvoltarea unei patologii care mimează alergia: conjunctivită, rinită, astm.

O parte din bolile alergice au evoluţie autolimitată. Bolile cronice însă necesită terapie de lungă durată, uneori întreaga viaţă. Măsura terapeutică majoră este întreruperea contactului cu alergenul incriminat, însă acest lucru este imposibil în multe cazuri. Din fericire, ca rod al cercetărilor din ultimii ani, clinicienii dispun în momentul actual de o varietate mare de medicamente ce permit, în general, un bun control al bolii.

 

Lasă un comentariu