Importanta Activitatii Sexuale in Relatia de Cuplu

Familia reprezintă un grup înzestrat cu caracteristici proprii, cu tradiţii, care aplică anumite reguli de educaţie și creează o atmosferă. Orice familie este puternic marcată de prezenţa copiilor, fiind axată pe momente ale evenimentelor prin care trec aceştia în devenirea lor.

După Burgess şi Locke, familia reprezintă un grup de persoane unite prin legături de sânge, prin căsătorie sau adopţie; constituie o singură gospodărie; interacţionează şi comunică unii cu ceilalţi în rolurile care le sunt atribuite (soţ şi soţie, mamă şi tată, fiu şi fiică, frate şi soră); creează şi menţin o cultură comună.  Tot în conformitate cu aceşti autori, familia este un grup primar, în care oamenii comunică unii cu ceilalţi ca fiinţe umane în întregime. Grupul primar oferă membrilor săi sentimentul de a fi acceptat şi plăcut aşa cum este el.

Proprietăţile familiei ca grup mic sunt similare cu proprietăţile oricărui grup mic (conform M.Zlate şi Camelia Zlate)[1]: consensul (existenţa atitudinilor asemănătoare în grup); conformismul (respectarea normelor de grup); autoorganizarea (capacitatea grupului de a se organiza singur); coeziunea (unitatea grupului); eficienţa (îndeplinirea obiectivelor); autonomia (independenţa în raport cu alte grupuri); controlul (grupul ca mijloc de control al acţiunilor membrilor săi); stratificarea (ierarhizarea statutelor); permeabilitatea (cooptarea altor membri şi acceptarea lor); flexibilitate (capacitatea de a manifesta comportamente variate, opusă rigidităţii şi stereotipiei); omogenitatea (similaritatea psihică şi socială a membrilor); tonul hedonic (plăcerea apartenenţei la grup); intimitatea (gradul de apropiere psihică dintre membri); forţa (tăria, puterea grupului); participarea (acţionarea pentru grup); stabilitatea (persistenţa în timp a grupului).

[1] Zlate, M, Zlate, C., Cunoaşterea şi activarea grupurilor sociale, Ed. Politica, București, 1982

Lasă un comentariu